cite ceva despre lucrurile interesante din satul nostru

ce frumoasa e statia de purificare a apei din satul nostru! cum mergi cu cei doi caini prin padure, dai mai intai de un luminis din care se deschid 2 drumuri, la dreapta cobori spre riu si in cele din urma treci de moara de apa si o iei spre maria kroon sau izvor,la margaret quelle acolo, iar daca o iei la stanga te intorci in sat. trebuie sa mergi pe linga apa printr un palc rar de mesteceni (?) si apoi drumul se ingusteaza f mult de ii simti pe caini meregindu ti cu botul in calcaie si odata s a intimplat sa merg gindindu ma la ceva cind mi am dat seama ca nu l mai simt pe adon in calcai - m am intors si ma astepta in sezi linga podetz, pt ca, intr adevar, ca sa te intorci in sat trebuie sa treci podetzul, asa ca intorcindu ma n am putut sa i spun altceva decit ~sorry sheriff~. se ghiceste si inainte gri printre copaci, insa abia dupa ce ai trecut pod o vezi in toata slpendoarea ei tadao ando like. cind a fost aici, cosmina era secata ca i am dat prin sat si nu a vazut in jumtatea aia de ora nici un om, era seara si o liniste tombala in satul nostru postapo. asa este mereu si mai ales toamna, duminica cind trece din seara spre noapte, cum ies cu cainii din padure si ii bag inapoi pe camp dindu le shezi-ashteapta, ce fac - stau acolo sa mai fumez o tigara si sa ma uit la statia de purificare a apei cum sta de beton chiar in buza padurii, printre primii copaci din ea. are doua corpuri scunde dreptunghiulare, acoperisul fara sharpanta e acoperit tot de panouri si linga ea au facut ca un drum de bolovani care se termina intr un iaz traversat de o punte de bolovani ingramaditi pur si simplu acolo, neprinsi cu nimic. totul e inconjurat de un gard verzui cu ochiuri de sirma duminica cind incepe sa se faca noapte. este asa de frumoasa statia de purificare a apei din satul nostru! doar daca mi se intimpla intr o seara de asta proasta de duminica sa intru cu adevarat in sat, in loc sa merg acasa prin spatele caselor, sa intru deci in sat si sa vad intr o seara de asta galbuie un pushti chinuind skate ul pe linga bazinul din piata pustie de linga biserica imi dau seama ce singuratate criminala totusi, de nesuportat. poate am mai zis asta, aproape sigur, dar e in a dooa jumatate a lui noiembrie treci cu cei doi caini prin sat pe la patru in semiintuneric galbui si cum treci printre case auzi din urma cum se inchid succesiv obloane - este ceva foarte, asa, penitenciar, cum ma opresc in mijlocul drumului fara sa mai stiu de mine si ma trezesc cu cainii uitindu se din shezi la mine cu ochi de caine. simt ca este multa damnare si mult blestem. animalele gregare, de haita, turma, gang, macar nu supravietuiesc singure, mor. dar, in fine, asta a fost duminica acum doo saptamani. soarecii. pe epoca asta am anual soareci in casa, se trag din campuri dupa ce se strange recolta. dar in anii trecuti ucideam doi-trei pe sezon, anul asta e ceva foarte din apocalipsa le-am pierdut numarul efectiv , nici macar pe cei aruncati afara in viata nu-i mai pot numara. urinam zilele trecute in wc de serviciu, care e f stramt, cind ma trezesc cu unul ca iese dupa wc si fuge dezorientat spre mine. i am bagat un spitz de s a prelins pe perete, dar sunt totusi un om sensibil nu pot sa fac asta zilnic, cum a fost azi de l am loat pe altul cu tomberon cu tot sa l scot in fata si cind a iesit a dat sa fuga inapoi in casa, i am dat un spitz si aia a fost, dar nu pot totusi sa fac asta zilnic. azi am trimes trei in treaba lor. incep sa am ganduri negre, nu se poate asa. iar in noaptea asta am stat pe chat cu distrusii florin madutza si hit grrl. mno, despre ce, isi scoate un critic literar roman o carte de povestiri si am ris toata ziua cu discutia secreta ca era clip cu monica barladeanu citind din povestiri, iar la un moment dat zicea ~cu riscul oricarei implicari din partea tristetii numaidecat invocate de tine...~ cristian tzantzareanu, vrind sa faca un pas mai departe si sa traiasca, ce o mai insemna si asta, textul, i a facut si el un clip hit a fost sedusa cind a vazut ca am recunoscut melodia de pe fundalul lecturii lui tzantzareanu, asta ce am mai facut, mi am exprimat o preferinta personala pt lectura lui tzantzareanu, si apoi am avansat ideea ca gabi cotabitza trebuie sa fi futut f mult si nu neaparat cu ajutorul faptului ca era solist, sunt convins ca ar fi futut comparabil si fara, pare genul de baiat care stie cum sa micsoreze lumina intr o camera, intoxicant... de la asta ca cine ne a mai impresionat copii fiind,asta, apoi mai multi, mihaela runceanu, oana sarbu, sanda ladosi,plm, ala orb cu eternitate nu a intrat pt ca, are dreptate hit, fiind orb prea era numar de circ. in fine, despre deja clivajul dintre noi si bogdan cosa sau andrei dosa, care din pacate vor ramine ologi sentimental si nu vor sti ce stim noi, desi noi stim ce stiu ei...vine batrinetea verzuie pe o martzoaga gen... ce am mai facut, dintr o viata full de sah si politica maduta a pus niste piese f decalate de noi si ne am dat seama ca e mai in virsta (ca a si inceput sa vbeasca de maiak, de astea), am mai baut, le am impartasit ca cinema ro are un singur intro de geniu, nu poti sa nu ramai in continuare la film daca vezi intro ala de geniu cu estetica santierului si muzica si tot din viata lor de sah si singuratate hit si madutza au inceput sa discute despre piesa alora de cinta cu inna, aia cu merg singurel pe drum, care la mine n a intrat cine stie ce, dar zicea madutza ca asa era cind era in liceu, pai da ca toata lumea, si eu doar ca n aveam casti ca n aveam bani si nici acum nu prea intra la mine personal ca eu merg singurel pe drum dar cu cei doi caini si prin padure si nu prea intra casti si astea. pai da, ca, stau si ma gandesc, eu scriu mereu ca si cum as fi singur dar uite ca e plecata ruxandra in sardinia, sta pe o strada cu caini mari in fiecare curte, si eu daca de fapt as sta singur cu adevarat in cite zile as innebuni oare, deci nu doar ca sa merg singurel pe drum cu cei doi caini dar sa vin acasa din padure seara cu cainii, sa aprind lumina, sa le dau mincare si apa, sa mi desfac o bere, sa ma pun la calc, sa ma duc la culcare, cred ca as innebuni in foarte putine zile la sfarsit s au dus la hochei, eu le am pus un bogardo de final si am ramas sa ma mai gandesc