Monday, October 17, 2011

acasa! acasa!

in ce ma priveste, dupa ce am terminat de lucrat in gradina pe la 5:30 mi am pus treningul si hanoracul rosu si l am loat pe caine de sa mergem in padure. cind m a vazut cu lesa a sarit de pe terasa de parca nu tot afara ar fi stat si pina atunci, in gradina, unde latra bietul la pasari pentru ca nu e invatat, ce a stiut el pina acum in afara de apartamente. a venit in fuga, cum fuge el ca un tanc mai mic pe picioare scurte cu coama in vint sau ca un ovcharka, cu care seamana destul de mult doar ca e asa cum spuneam mai mic. i am pus lesa si am luat o prin cimp prin fum, practic spre un soare palid ca toamna dupa-amiaza.
nu prea l ating cind il plimb, doar cind il mai apuca frica in padure de la zgomote si are nevoie de reconfirmare:) atunci il scarpin la radacina cozii si isi revine imediat. in padure m a loat putin pe mine frica pentru ca am gasit un drum nou si mi era o data ca sa nu ne ratacim, a doua ca sa nu ne prinda intuneric si a treia de animale ca am auzit ca mai sunt trebuie prudenta totusi. (am fost pina sus pentru ca a latrat in somn cum facea cind era pui, subtire lung pus pe scandal, conflictele pe care si le transporta in somn odata cu regresia pe care am observat o de cind l am adus aici si despre care o sa zic).
drumul asta nou pe care l am gasit te duce repede direct in mijlocul padurii cum ar veni, poteca se ingusteaza imediat printre niste copaci albiciosi, gri, cu tulpina goala pina sus unde au ace, cred ca s pini nu stiu nu ma pricep. am vazut ciuperci otravitoare ca n desene animate rosii cu buline albe. furasem o tigara de foi de la ruxandra si m am opirt sa o fumez pe o buturuga. adonis s a intins si el pe pamin si a inceput sa manince iarba si cind l am vazut cum ii trece frica de padure, isi lasa capul intre labele din fata care s albe el altfel fiind alb cu maro dar amestecat rau inspicat ca da un fel de cenusiu si mesteca incet incet la iarba aia, dedicat, falcos m a apucat o tandrete rara cum doar pt cateaua mea sasa am mai avut cind era pui si a venit prima oara de cind exista, iesind din camera unde dormeau maica sa si celalalt pui la mine n camera de am mincat biscuiti ne am uitat la film, un fel de tandrete atavica pe care n o poti avea pt nici un fel de om si cred ca nici pt alt animal decit un caine pentru ca ai doi trei poate patru cinci sapte intr o viata de om, sunt obiecte mai perisabile si stii intruna ca i ai vazut pui si imediat se facusera mari si imediat o sa moara. poate nu se intelege dar l am asteptat foarte mult sa vina din romania cit am stat in chirii si nu l puteam aduce si apoi dupa povestea cu casa si cind in sfirsit puteam sa l aducem au inceput problemele ca sa vezi ca poate nici nu i place ca oricum dormea intruna in hol si nici n o sa iasa in gradina ce i trebuie gradina si sa nu se intimple ceva pe ultima suta ceea ce a si fost aproape pt ca s a stricat masina si am venit doar eu cu el si un om care m a adus dupa ce s a reparat masina si ne au oprit in vama sa ne faca probleme pe urma tot drumul n a baut decit putina apa si era stresat ca altceva si in austria dormeam intr o parcare o ora cind au venit doi politisti imbracati in civil de au parcat linga noi si mi au pus lumina rosie in ochi ca sa le arat buletin m am dat jos le am aratat m au trimes inapoi in masina ca pe maimute si atunci m am prefacut ca nu s atent si le am futut una n portiera cind am deschis o pe a mea de se uitau cu aia rosie sa vada daca are ceva si eu ar fi trebuit sa mi scot si eu telefonul si sa ma uit la a mea. si dupa tot circul si toate grijile am adus mireasa in weiten si cind am ajuns, pe la prinz, i am dat drumu in gradina ca sa mi poata face cadoul de neuitat ca s a apucat sa alerge de nebun sa faca ture sa se rostogoleasca prin iarba precum caii sa vina cind il chem sa fie un caine intinerit parca si foarte amabil foarte jovial. de atunci sta numai pe terasa la soare cu ochii mijiti e intr un mare bliss se vede pe el. si de aia m a loat cind il vedeam cum maninca iarba pentru ca mi am facut griji si de fapt e bine, mai bine decit sperasem si banuiam ca ar putea fi si pt ca e intens emotionant sa vezi ca cineva la care tii atita e puternic si are resurse.
am mai tras de el sa mergem mai adinc in padure pentru ca din cind in cind isi mai aduce aminte ca i este frica. luindu ma dupa lumina sumbra, artificiala parca cum era filtrata, speriat de o pasare care a zburat brusc prin fata mea am zis pina la urma ca sa ne intoarcem acasa si cind a auzit a inceput sa si fluture coada stufoasa numai flenduri si l am lasat pe el sa ma duca m a urcat singur panta pe care se ingusta cararea, am trecut bine prin luminis, am ajuns la prima raspintie si a luat o fara ezitare pe drumul bun si eu tot ”acasa, adonis, acasa!” si lasam lesa moale de tot sa l vad daca stie, am trecut pe linga piriu, s a oprit ca si la primul drum ca sa se uite de sus, s a pisat pe bariera ca si la dus tot indeamna l si cind am iesit din padure cerul era rosu de tot cum a fost toata vara si cum cred ca apunele soarele mereu aici cind e cit de cit senin, mi am aprins o tigara simtind cum imi piere ciuda ca am imbratisat fara rezerve toate locurile in care am stat in chirie si niciodata cu adevrat pe asta pina sa vina si cainele parca nu era la mine dar acum am luat o inapoi printre cimpuri prin fum cu soarele apunind rosu rosu in spate si biserica din sat inaltindu se alba in fata. a luat o putin gresit dind sa mearga spre freudenburg insa n a facut nici doi pasi si a remediat (e o curba foarte strinsa pe care o ratase initial), dupa care la ultima raspintie s a oprit. l am luat cu ”pe unde o luam domne, hai acasa!” etc. si s a pus in fund. dupa care a luat o gresit sau ce stiu eu poate i bine e un drum care mie mi se pare ca se pierde in cimp dar poate ca de fapt duce tot acasa. l am lasat sa mearga ezitind spre greseala pina la urma i am zis ca nu i bine si am dat sa l intorc, insa ca un adevarat mascul, care stie mereu pe unde s o ia, s a trintit pe burta. am insistat, l am rugat sa ma creada ca stiu ce vorbesc si dupa ce a facut citiva pasi pe drumul pe care l propuneam si a dat seama ca l stie si ca e bine si si a ridicat iar coada mindru ca pe un panas in aer si a inceput sa traga usor ca sa ma duca acasa. a ocolit iar curtea cu giste de care i e putin frica, nu atit ca sa nu se opreasca sa se pise cit le scuip eu prin coltul gurii ca sa nu ma vada vecinul, pentru ca s ale lui.
am intrat in hol, i am scos lesa, i am data apa si mincare. era cald inauntru, mi am dat jos hanoracul frecindu mi mainile, am pornit calc si mi am pus un pahar de coniac. i am mai furat o tigara de aia si am mai stat asa cu cainele meu de sapte ani care o sa prinda cinspe pentru ca e maidanez si maine la 5:30 il strig cu lesa in mina si vine tropaind si sarind pe loc ca un tauras si poimaine la 5:30 il strig cu lesa in mina si vine tropaind ca un tauras in cea mai buna dintre lumile posibile.

No comments:

Post a Comment